Ariel Constantinof Blog

Azi la penitenciar am mancat (ca felu’-ntai) 3 cm de supa cu multa matza (o chestie uscata - habar n-am cum se numeste… pasca?). MANCARE FOARTE CONSISTENTA!

Pofta buna… vedeti ca mai mult nu va dau ca va ingrasati!

La radio, vreau sa ajung la radio… sa auda o blogosfera-ntreaga cine-i Vladinho… (ajunge!)

Deci, azi, de la ora 20:05 (ca tre sa-mi fac curaj 5 minute bah!) eu o sa ma fac de ras in absenta lui Bobby dar in prezenta invitatului meu Vladinho… Superb, nu?

Apropos, nu ezita sa ma ajuti punandu-i intrebari lui Vladinho prin chat…

SA NU UIT: Totul e teoretic… eu inca nu am dat de domnul care va sta la butoane in locul lui Bobby, deci e posibil sa-mi iau teapa :D.

VLADINHO E UN BRAND

Cateva 30 de minute din emisiune:

[via Drojdie de bere]

Wasn’t me… Cand mai gasesc mai pozez :D.

Moartea?! Moartea si mai cum? Cum doar Moartea?

Dupa ce ca are decat un nume, nu doua sau trei ca noi, ne mai este si frica de ea… Dar chiar, e femeie sau e barbat?

De fapt, cine-i moartea? E cineva sau e ceva? Dar moartea nu moare? Prea multe intrebari si niciun raspuns…

Va prostiti atata cu Dumnezeu rugandu-va zi si noapte si totusi niciun rezultat. Oare e Dumnezeu de vina? Moartea? VOI? De ce a “laut-o moartea” pe vecina de jos, femeie cinstita, nepotel de crescut si nu pe cel de sus care nu face nimic toata ziua? El se roaga si ea nu? Nu… Totul e aleatoriu…

Moartea nu vine… moartea nu ia… moartea nu e… moartea e o scuza. De unde stim ca dupa moarte nu e altceva? De ce sa ne ferim atat de acel “ceva” de dupa moarte daca nu stim ce e? Hai sa fim toti curiosi si sa ne sinucidem… sau nu.

Oare de ce cautam acel “ceva” care ne face sa imbatranim? De ce ne dorim atat de tare sa traim mult? Ne plangem ca viata e urat si totusi vrem sa traim mult… nu suntem cam ilogici? Vorbim despre sfarsitul lumii si nici nu stiu ce cautam aici. Stim ceva? Nu stim nimic…

Cine-mi raspunde si mie la toate intrebarile astea? Moartea…

Ce vad eu cand scot capul pe geam? Un Bucuresti infect, ce altceva?

RADETul munceste de la prima ora a diminetii in stil romanesc, unu munceste, celalalt priveste…

RATBurile sunt prea aglomerate asa ca se circula pe tractoare… Ma intreb unde-s carutele alea de le vedeam zilnic acum un an…

Iar altii, pierduti prin nemilosul Bucuresti, stau la tigarea de dimineata…

JEG!