Chinezu a scris aici o chestie mica ce a starnit multe comentarii (chiar si din partea mea). E foarte suparat si nu vrea sa vina la BikeWalk … dar daca-i mai da Cosmin bicicleta putin poate-l convingem sa vina totusi. :)
Anyway. Am 2 chestii dragute de povestit traite din sa. N-au legatura cu povestile lui Chinezu. Articolul lui doar am vrut sa vi-l semnalez… asa… sa cititi daca va intereseaza bicicletele din Bucuresti.
1. Am calcat un catel pe carosabil. Idiotul de stapan statea printre masinile parcate pe dreapta. Catelul era un fel de chuaua. Era in lesa cumva, dar curios iesea dintre masinile parcate sa priveasca masinile trecand in viteza.
Corina era pe bicicleta in fata mea. Catelul era la 10 cm de roata ei cand s-a speriat si s-a intors la stapan. Putin mai tarziu s-a gandit sa priveasca iar masinile. De data asta a intrat sub roata mea din fata.
Nu vreau sa fiu rau dar sincer cred ca acel catel a murit. Desi pe moment era sa mor eu… chiar tind sa cred ca cel mort este el. Aveam o viteza destul de mare – vreo 25 km/h, cand l-am prins FIX in roata din fata, la mijloc. Nu l-am prins eu… s-a bagat el. Eu m-am dus cumva in cap, mi-am indoit cumva bicla dupa ce am lovit-o de o masina neagra parcata pe dreapta. Catelul a fugit apoi vizavi, printre masini. Masinile s-au oprit. Eu eram privit. Stapanii erau calmi. Mi-au zis: “Haide ca nu-i vina nimanui, a fugit din lesa!”.
Eu am stat acolo sa vad, sa discut cu ei, sa isi ceara scuze poate… Pe dracu. Ce conteaza ca era sa mor, ce conteaza ca am oprit traficul, ce conteaza ca am lovit o masina parcata pe dreapta? Totul e chill. :)
Am plecat. Catelul parea ok in brate la stapan… dar sincer, sincer, sincer cred ca a murit.
Inca am cosmaruri cu acel catel. Imi pare rau pentru el. Dar nu-mi pare rau de stapanul lui care merita impuscat in cap. :)
2. Eram intr-o intersectie in zona parcul Circului. M-am oprit langa un taximetrist care bloca intersectia intamplator (era pe liniile alea galbene care zic “nu bloca intersectia”). La un moment dat, cum stateam eu langa geamul lui… el isi arunca tigarea pe jos.
I-am zis: “De ce ai aruncat-o pe jos? N-ai scrumiera?”.
Ce credeti ca a raspuns? “Bai, tu vrei sa-ti sparg ochelarii? Ma doare-n pula de tine! Mars in pula mea de aici!”. :)
Nu este singurul caruia i-am zis asta. Unii reactioneaza ignorandu-ma… altii injurandu-ma si amenintandu-ma… altii zicand: “Ba da, am (scrumiera).” … si atat. :)
Voi vedeti cat de suparati si stresati sunt soferii din ziua de azi? Mie sincer imi e mila de ei.
Ne vedem la Bikewalk duminica.
Nu e prima data cand deschid acest subiect sensibil. 
