‘nimic’

nevoi

prima data cand profesoara de psihologie a zis in clasa a 10-a ca sexul e o nevoie primara am ras… iar dupa o criza zdravana de ras am realizat ce-a zis.

traiesc niste momente ciudate pe care le scriu de la o tastatura straina si foarte enervanta.

mi-am futut, vorba aceea, tot timpul liber cu diverse prostii si cu diversi prosti. sunt suparat pe mine si nevoia mea primara in momentul asta e sa opresc timpul, sa-l fac sa stea in loc cat eu ma decid asupra unor chestii absolut irelevante.

vreau sa fac atat de multe chestii deodata – unele imorale, altele ilegale – si le fac… le fac pe toate ca apoi sa-mi dau seama ca pic in depresii idioate de nu mai stiu de mine. de cand cu motivonti n-a mai fost vorba de depresii (ce erau, apropos, foarte des intalnite in viata mea cand luam roaccutane).

ziceam ca scopul meu in viata e sa fiu fericit – poate un scop ce in ziua de azi nu e tocmai nobil (ca pe vremea lui Aristotel, cica), ci mai de graba un scop ce ma face sa par foarte egoist… dar problema e ca e foarte aiurea ca dupa mult de timp fericire sa te simti nefericit. si stau si analizez: cum naiba am ajuns aici? si sa-mi bag picioarele daca stiu! nu stiu. habar n-am. dar nu-i bine. tot sistemul meu de valori s-a dus la mare.

am nevoi noi, ciudate: acum, 1:35 noaptea, cel mai tare simt nevoia sa urc pe bicicleta si sa plec spre o directie necunoscuta sa vad unde ajung. daca asta simt inseamna ca-s nervos. auto-analiza. ma controlez. nu plec. sunt las, stiu, stiu.

am nevoi ciudate. vorbesc cu persoane cu care nu vorbesc de obicei si fac chestii pe care nu le fac de obicei. am dorinte noi si pur si simplu uit de responsabilitatile ce le aveam pana acum vreo 2 zile.

si simt nevoia sa dau niste pumni unor oameni. nu, nu soferilor, nu primarilor, nu oamenilor prosti, enervanti… nu oamenilor ce ma displac, ma injura, nu ma inteleg, cred ca-s un idiot… ci unor oameni atat de apropiati…

in momente ca astea nici nu stiu ce trebuie sa fac de fapt. sau ba da, stiu, dar nu prea pun in practica. tare astept momentul in care “fericirea”, sub forma ei cea mai bruta, se va comercializa. nu, nu droguri, nu prostii. fericirea, chiar asa.

cred ca odata ce voi apasa “publish” voi fi inteles de ce unii oameni au bloguri anonime: pentru ca nimanui nu-i pasa de cacaturile astea.

sa fie intr-un ceas bun. in 9 ore trebuie sa fiu la primaria municipiului bucuresti sa vorbesc despre bikewalk.

is defect. be right back //

legea lui murphy!

fix acum cand este 2 noaptea. doua si 37 de minute… si eu am baut cateva beri si sunt putin ametit (ca sa nu zic acel cuvant, si anume “beat”)… deci fix acum… ajung acasa si imi verific mailul si ce naiba gasesc in el? foarte multe mailuri importante.

buddha ma invita la radio lynx (lucru important pentru mine…) …

paul ma invita si el la o emisiune… tot foarte importanta pentru mine…

stefan imi spune ca-s suparat ca bikewalk nu iese cum vreau eu si ce putem face (dar de fapt iese foarte bine, stati calmi)

si tot asa. si culmea este ca eu am raspuns in starea varza in care sunt la toate aceste mailuri “importante” asa cum acuma scriu aceste randuri fara sens…

asa cum cred in legea atractiei, asa cred si in legea lui murphy (sau legile?).

o, doamne. cred ca nu-i prea sanatos pentru “personal branding”-ul meu sa scriu pe blog cand sunt beat. sau e? de fapt cu totii avem zile proaste si zile bune, nu?

PS: am cantat pe strada cu INA si CORINA “stand by me” in toiul noptii si a fost genial

PS2: INA si-a pierdut cheile pe undeva … le-a gasit cineva?

N-am timp.

Ba de fapt am timp. N-am chef. Ba de fapt am chef, n-am chef sa ma prefac ca am chef. De fapt am tot ce vreau, problema este ca am si emotii.

Am emotii ca urmeaza un weekend full (evenimente amdoar18ani.ro)… si urmeaza si Bikewalk (care si-a mutat putin de tot data, dar e ok).

Asta-i chestie. Am emotii. Inca citesc Ion … a lasat-o gravida pe Ana. Ce proasta si Ana! Romanul imi aminteste de realitate. Lucru destul de nasol caci de obicei citesc carti pentru a uita de realitate si a intra intr-o poveste… voi nu?

Fie… Ar trebui sa imi scriu pe Motivonti parerea despre OBOSEALA. Sunt prea obosit si asta-mi strica toata viata: cheful, creativitatea, organizarea si tot asa.

Ma duc sa ma culc. Si e doar 21:55. Record.

Am tot scris

Vedeti ca scriu constant si prin alte locuri.

Am avut un guest post aici.

Scriu constant pe Motivonti

Am scris si despre limita dintre un apel telefonic si un e-mail

Ideea e ca scriu mai rar aici pentru ca scriu prin alte locuri. :)

Ce-mi place cand oamenii se ajuta

Acum ceva vreme, nu de foarte mult, oamenii ce erau mai inchisi la ten (si aici nu ma refer la tiganii din Romania care au stat PUTIN prea mult la solar, ci la africani in general) erau SCLAVI!

Si sclavii erau ei frumos dusi acolo, in Statele Unite. Si cu riscul imens de a ma insela am ajuns la concluzia ca negriciosii din Haiti (adica de langa Statele Unite) sunt ramasitele sclavilor. S-au dezvoltat ei acolo cum au putut dupa ce sclavia “a disparut” (da, de unde, ca ea exista si azi!).

Chit ca ma insel, chit ca nu, dar ar fi mai frumoasa povestea daca nu m-as insela… Nu-i asa ca-i amuzant ca acum o suta de ani americanii tratau negrii ca pe niste carpe iar acum 3-4 zile pe toate posturile de televiziune era “Hope For Haiti”? Si nu-i amuzant ca americanii acuma ii trateaza de parca-s ceva rasa pe cale de disparitie? Adica, eu nu zic ca-i rau ca ii ajutam… e splendit, asa si trebuie, dar e amuzant.

Si nu-i amuzant ca donam si noi 50 de mii de euro? Noi, statul Roman. E genial!

Nu stam degeaba…

Aici se fac repetitii pt filmarile unui “show” :) pentru amdoar18ani (in roluri principale: Adi si Robert).

Filmari

Aici, toti 3, rugandu-ne la divinitati si facand diverse incantatii foarte zgomotoase.

Ne rugam

Iar asta este primul dread pe care l-am facut EU! Este in capul lui Iris, sor-mea. M-a injurat caci cica a cam durut. Eh… dar pana la urma a iesit.

Dread

Anunt: Imi caut grup de prieteni

Da, chiar asa. Un grup de prieteni cu care sa ma vad exact cand am timp liber. Un grup de prieteni cu care sa ies la bere si la orice alta activitate relaxanta. Grup de prieteni cu care sa plec spontan la munte (iarna) si la mare (vara).

Grup de prieteni care sa stie cu 3 luni inainte de revelion ce va face in noaptea de 31 decembrie.

Pe bune. Imi e dor de un grup de prieteni cum erau grupurile alea din clasa a 7-a, 8-a… 9-a chiar. De “ars” vreme in Cismigiu vara… de pierdut zilnic timp in vacanta de iarna.

E ultimul an. Vreau un grup de prieteni. Si nu glumesc. Nu-i doar un articol.

Deci, care grup de prieteni crede ca ma poate accepta asa cum sunt… let me know.

Statisticile?

Nu stiu despre voi dar eu despre statistici va pot spune un singur lucru: LE ADOR!

S-ar spune ca pe langa minciunile standard, cele cu picioare scurte… cele pe care le facem toata ziua… mai exista si STATISTICILE.

Dar chiar nu-mi pasa. As putea face statistici toata ziua. As putea analiza statistici toata ziua. Cand eram mic si jucam Age of Empires (si bateam orice) abia asteptam sa termin jocul sa vad statisticile de final de joc! De acolo aflam cat de bun eram de fapt si cu cat aur stransesem mai mult decat ceilalti jucatori. Acolo aveam statistica populatiei. Acolo vedeam ca de fapt eu aveam armata cea mai mare… sau ca eu ma bazam pe armata iar altii pe sateni. E absolut fascinant!

In alta ordine de idei… sunt prins in statistici. Fac statistici la tot ce prind, studiez statistici si tot asa.

Destul cu politica

Prea multa politica. Am fost, am votat… ca tot animalu’ metafizic social cu drept de vot… Vin comunistii la putere… asta ne-a fost. Hai sa schimbam subiectul acum.

Deci… vreau sa ma mut. Unde gasesc chirie bucuresteana cu sub 5 mil pe luna? O camera intr-un apartament impartit cu cati oameni o fi nevoie…

Si doi, sa ma duc la SNSPA – Publicitate sau Comunicare? SNSPA sau FJSC? Facultate sau fara?

chestii, trestii

deci am pus nr. meu de telefon pe blog si vad ca o persoana s-a descurcat si a reusit sa se foloseasca de el… astept si alte sms-uri cu semne de exclamare, caci e distractiv.

si apoi… nu vrei sa scrieti o scrisoare reala? ati facut asta vreodata?

in rest… m-am uitat la the boat that rocked si a fost genial…

si daca vreti sa mergeti la un bal la care vor canta alex, puya si VITA DE VIE – vedeti ca dam niste invitatii de 2 persoane.

pentru final: aici ma puteti vedea in primul scurt metraj filmat cu 18 ani.

si cum ar zice niste unii de prin curtea scolii la vederea dreadurilor mele de pe crestet: “pace!”.